Acordul între Guvernul României și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord privind promovarea și protejarea reciproca a investițiilor

Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,

dorind sa creeze condiţii favorabile pentru creşterea investiţiilor naţionalilor şi societãţilor unui stat pe teritoriul celuilalt stat,

recunoscind ca încurajarea şi protejarea reciprocã, pe baza unui acord internaţional, a unor astfel de investiţii vor determina stimularea iniţiativei individuale în domeniul afacerilor şi vor spori prosperitatea în ambele state,

au convenit cele ce urmeazã:

ARTICOLUL 1

Definiţii

În sensul acestui acord:

a.

investiţie desemneazã orice tip de active admise în conformitate cu legile şi reglementãrile în vigoare pe teritoriul partii contractante unde se efectueazã investiţia şi include, în special, dar nu exclusiv:

i.

drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile şi imobile şi alte drepturi corelate cu acestea, cum sînt ipotecile, garanţiile sau gajurile;

ii.

cote-pãrţi, acţiuni şi obligaţiuni ale unei societãţi şi orice alta forma de participare într-o societate;

iii.

drepturi de creanta sau privind prestaţii pe baza contractualã, care au o valoare financiarã;

iv.

drepturi de proprietate intelectualã, goodwill, procedee tehnice şi know-how;

v.

concesiuni de afaceri conferite prin lege sau prin contract, incluzind concesiuni pentru cercetare, cultivare, extragere sau exploatare de resurse naturale.

O modificare a formei în care activele sînt investite nu afecteazã caracterul lor de investiţii;

b.

venituri desemneazã sumele produse de o investiţie şi includ în special, dar nu exclusiv, profituri, dobinzi, cresteri în valoare a capitalului, dividende, redevenţe şi onorarii;

c.

nationali desemneazã:

(i) în legatura cu România: persoane fizice care, în conformitate cu legislaţia în vigoare în România, sînt considerate ca fiind cetãţenii sãi;

(ii) în legatura cu Regatul Unit: persoane fizice al cãror statut de nationali rezulta din legislaţia în vigoare în Regatul Unit;

d.

societãţi desemneazã:

(i) în legatura cu România: persoane juridice, incluzind societãţi comerciale, corporatii, asociaţii de afaceri şi alte organizaţii, care sînt constituite sau altfel organizate, în mod corespunzãtor, în conformitate cu legislaţia în vigoare în România şi îşi au sediul împreunã cu activitãţile economice efective pe teritoriul României;

(ii) în legatura cu Regatul Unit: corporatii, firme şi asociaţii înfiinţate sau constituite în conformitate cu legislaţia în vigoare în orice parte a Regatului Unit sau pe orice teritoriu asupra cãruia se extinde acest acord în conformitate cu prevederile acestui articol;

e.

teritoriu desemneazã:

(i) în legatura cu România: teritoriul României, inclusiv marea teritorialã şi zona economicã exclusiva asupra cãrora România exercita, în conformitate cu legislaţia interna şi dreptul internaţional, suveranitate, drepturi suverane sau jurisdicţie;

(ii) în legatura cu Regatul Unit: Marea Britanie şi Irlanda de Nord, inclusiv marea teritorialã şi orice zona maritima situata dincolo de marea teritorialã a Regatului Unit, care a fost sau ar putea fi desemnatã în viitor, conform legislaţiei naţionale a Regatului Unit şi în conformitate cu dreptul internaţional, ca zona asupra cãreia Regatul Unit poate exercita drepturi cu privire la solul, subsolul şi resursele naturale, şi orice teritoriu pentru ale cãrui relaţii internaţionale este responsabil Guvernul Regatului Unit şi asupra cãruia prezentul acord se extinde dupã intrarea sa în vigoare printr-un schimb de note între pãrţile contractante.

ARTICOLUL 2

Promovarea şi protejarea investiţiilor

1.

Fiecare parte contractantã va incuraja şi va crea condiţii favorabile naţionalilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante pentru a investi capital pe teritoriul sau şi va admite acest capital, sub rezerva dreptului sau de a exercita puterile conferite prin legislaţia sa.

2.

Investiţiilor naţionalilor sau societãţilor fiecãrei pãrţi contractante li se va acorda în orice moment un tratament corect şi echitabil şi vor beneficia de deplina protecţie şi siguranta pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante. Nici una dintre pãrţile contractante nu va impiedica în nici un fel, prin mãsuri nerezonabile sau discriminatorii, managementul, întreţinerea, folosinta, fructificarea sau înstrãinarea investiţiilor de pe teritoriul sau, ale naţionalilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante. Fiecare parte contractantã îşi va respecta orice obligaţie asumatã cu privire la investiţiile naţionalilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante.

ARTICOLUL 3

Prevederile cu privire la tratamentul naţional şi la naţiunea cea mai favorizata

1.

Nici una dintre pãrţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, investiţiile sau veniturile naţionalilor ori societãţilor celeilalte pãrţi contractante unui tratament mai puţin favorabil decît cel acordat investiţiilor sau veniturilor propriilor nationali sau societãţi, sau investiţiilor ori veniturilor naţionalilor sau societãţilor oricãrui stat terţ.

2.

Nici una dintre pãrţile contractante nu va supune, pe teritoriul sau, nationalii sau societãţile celeilalte pãrţi contractante, în ceea ce priveşte managementul, întreţinerea, folosinta, fructificarea sau înstrãinarea investiţiilor lor, unui tratament mai puţin favorabil decît cel acordat propriilor nationali sau societãţi, sau naţionalilor ori societãţilor oricãrui stat terţ.

3.

Prevederile acestui acord, referitoare la acordarea unui tratament nu mai puţin favorabil decît cel acordat naţionalilor sau societãţilor oricãrei pãrţi contractante sau ai oricãrui stat terţ nu vor fi interpretate astfel încît sa oblige o parte contractantã sa extindã asupra naţionalilor sau societãţilor celeilalte beneficierea de orice tratament, preferinta sau privilegiu rezultind din:

a.

orice uniune economicã sau vamalã existenta sau viitoare sau orice acord internaţional similar, la care oricare dintre pãrţile contractante este sau poate deveni parte, sau

b.

orice acord sau aranjament internaţional referitor în întregime sau parţial la impozitare sau orice legislaţie interna referitoare în întregime sau parţial la impozitare.

ARTICOLUL 4

Despãgubire pentru pierderi

1.

Naţionalilor sau societãţilor unei pãrţi contractante, ale cãror investiţii de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante suferã pierderi datorate rãzboiului sau altui conflict armat, revoluţiei, stãrii de necesitate nationala, revoltei, insurectiei sau rascoalei pe teritoriul ultimei pãrţi contractante, li se va acorda de cãtre aceasta ultima parte contractantã, în ceea ce priveşte restituirea, compensarea, despãgubirea sau alta reglementare, un tratament nu mai puţin favorabil decît cel pe care ultima parte contractantã îl va acorda propriilor nationali sau societãţi ori naţionalilor sau societãţilor oricãrui stat terţ. Plãţile rezultate vor fi liber transferabile.

2.

Fãrã a prejudicia prevederile paragrafului (1) al acestui articol, naţionalilor sau societãţilor unei pãrţi contractante care, în oricare dintre situaţiile menţionate în acel paragraf, suferã pierderi pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante rezultind din:

a.

rechizitionarea proprietãţii lor de cãtre forţele sau autoritãţile acesteia; sau

b.

distrugerea proprietãţii lor de cãtre forţele sau autoritãţile acesteia, care nu a fost cauzatã printr-o acţiune de lupta sau nu a fost cerutã de necesitatea situaţiei,

li se va acorda restituirea sau despãgubirea adecvatã. Plãţile rezultate vor fi liber transferabile.

ARTICOLUL 5

Exproprierea

1.

Investiţiile naţionalilor sau societãţilor oricãrei pãrţi contractante nu vor fi naţionalizate, expropriate sau supuse unor mãsuri avînd efect echivalent cu nationalizarea sau exproprierea (menţionate în continuare ca expropriere), pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante, decît dacã mãsurile sînt luate în interes public, în legatura cu necesitãţile interne ale acelei pãrţi, pe baza nediscriminatorie şi contra unei despãgubiri prompte, adecvate şi efective. Aceasta despãgubire va corespunde valorii reale a investiţiei expropriate, imediat înainte ca exproprierea sau exproprierea iminenta sa devinã cunoscutã public; aceea dintre situaţii care survine prima va include dobinda la o rata comercialã normalã, pînã la data plãţii, se va acorda fãrã intirziere, va fi efectiv realizabila şi liber transferabila. Nationalul sau societatea în cauza va avea dreptul, conform legislaţiei partii contractante care face exproprierea, la o examinare prompta a cazului sau şi a evaluãrii investiţiei sale de cãtre o autoritate judecãtoreascã sau o alta autoritate independenta a acelei pãrţi contractante, în conformitate cu principiile stabilite în acest paragraf.

2.

În cazul cînd o parte contractantã expropriaza activele unei societãţi care este înfiinţatã sau constituitã în conformitate cu legislaţia în vigoare în orice parte de pe teritoriul propriu şi în care nationalii sau societãţile celeilalte pãrţi contractante deţin acţiuni sau cote-pãrţi, se va asigura ca prevederile paragrafului (1) al acestui articol se vor aplica în mãsura necesarã pentru a garanta despãgubirea prompta, adecvatã şi efectivã în legatura cu investiţia lor, a acestor nationali sau societãţi ale celeilalte pãrţi contractante, care sînt proprietari ai acelor acţiuni sau cote-pãrţi.

ARTICOLUL 6

Repatrierea investiţiei şi veniturilor

Fiecare parte contractantã va garanta cu privire la investiţii, naţionalilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante, transferul fãrã restrictie al investiţiilor şi al veniturilor lor. Transferurile vor fi efectuate fãrã intirziere, în valuta convertibilã în care capitalul a fost iniţial investit sau în orice alta valuta convertibilã convenitã de investitor şi de partea contractantã în cauza. Dacã nu s-a convenit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la rata de schimb aplicabilã la data transferului, conform reglementãrilor de schimb în vigoare.

ARTICOLUL 7

Reglementarea diferendelor dintre un investitor şi partea contractantã gazda

1.

Diferendele dintre un naţional sau o societate a unei pãrţi contractante şi cealaltã parte contractantã, referitoare la o obligaţie a acesteia din urma, rezultatã din acest acord, cu privire la o investiţie a primei pãrţi contractante, care nu au fost reglementate pe cale amiabila, vor fi supuse arbitrajului internaţional, dupã o perioada de 3 luni de la notificarea scrisã a unei plingeri, dacã nationalul sau societatea interesatã doreşte aceasta.

2.

În cazul cînd diferendul este supus arbitrajului internaţional, nationalul sau societatea în cauza poate alege sa supunã diferendul:

a.

Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii (avînd în vedere, dacã sînt aplicabile, prevederile Convenţiei pentru reglementarea diferendelor relative la investiţii între state şi persoane ale altor state, deschisã spre semnare la Washington D.C. la 18 martie 1965, şi Facilitãţile suplimentare pentru administrarea procedurilor de conciliere, arbitraj şi ancheta); sau

b.

unui arbitru internaţional sau unui tribunal arbitral ad-hoc numit printr-un acord special sau constituit în conformitate cu Regulile de arbitraj ale Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional.

3.

Nici o prevedere a acestui articol nu va impiedica pe un naţional sau o societate a unei pãrţi contractante sa supunã un diferend privind o investiţie instanţelor interne ale celeilalte pãrţi contractante, în cazul cînd are dreptul la aceasta, conform legislaţiei interne a acelei pãrţi contractante.

ARTICOLUL 8

Diferende între pãrţile contractante

1.

Diferendele dintre pãrţile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord vor fi reglementate, dacã este posibil, pe canale diplomatice.

2.

Dacã un diferend între pãrţile contractante nu poate fi astfel soluţionat, va fi supus, la cererea oricãreia dintre pãrţile contractante, unui tribunal arbitral.

3.

Un astfel de tribunal arbitral va fi constituit, pentru fiecare caz în parte, în felul urmãtor: în termen de doua luni de la primirea cererii de arbitraj, fiecare parte contractantã va numi un membru al tribunalului. Aceşti doi membri vor alege apoi un naţional al unui stat terţ care, cu aprobarea celor doua pãrţi contractante, va fi numit preşedinte al tribunalului. Preşedintele va fi numit în termen de doua luni de la data numirii celorlalţi doi membri.

4.

Dacã, în perioadele menţionate la paragraful (3) al acestui articol, numirile necesare nu au fost fãcute, oricare parte contractantã poate, în absenta oricãrui alt acord, sa invite pe preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie sa facã numirile necesare. Dacã preşedintele este naţional al unei pãrţi contractante sau dacã este altfel împiedicat de la îndeplinirea numitei funcţii, vicepreşedintele va fi invitat sa facã numirile necesare. Dacã vicepreşedintele este naţional al unei pãrţi contractante sau dacã este, de asemenea, împiedicat sa îndeplineascã acea funcţie, membrul Curţii Internaţionale de Justiţie care urmeazã imediat în grad, care nu este naţional al unei pãrţi contractante, va fi invitat sa facã numirile necesare.

5.

Tribunalul arbitral va lua hotãrîrea cu majoritate de voturi. Aceasta hotãrîre va fi obligatorie pentru ambele pãrţi contractante. Fiecare parte contractantã va suporta cheltuielile propriului membru în tribunal şi pe cele ale reprezentãrii sale în procedurile arbitrale; cheltuielile preşedintelui şi celelalte cheltuieli vor fi suportate în pãrţi egale de cãtre pãrţile contractante. Cu toate acestea, tribunalul poate, prin hotãrîrea sa, sa dispunã ca o proporţie mai mare a cheltuielilor sa fie suportate de cãtre una dintre cele doua pãrţi contractante, iar aceasta hotãrîre va fi obligatorie pentru ambele pãrţi contractante. Tribunalul îşi va stabili propria procedura.

ARTICOLUL 9

Subrogare

1.

Dacã o parte contractantã sau agenţia desemnatã de ea (prima parte contractantã) face o plata pe baza unei garanţii acordate în legatura cu o investiţie de pe teritoriul celeilalte pãrţi contractante (a doua parte contractantã), a doua parte contractantã va recunoaşte:

a.

cesiunea cãtre prima parte contractantã, prin lege sau printr-o tranzacţie legalã, a tuturor drepturilor şi pretenţiilor partii garantate; şi

b.

ca prima parte contractantã este indreptatita sa exercite asemenea drepturi şi sa susţinã asemenea pretenţii în virtutea subrogarii, în aceeaşi mãsura ca şi partea garantatã.

2.

Prima parte contractantã va fi indreptatita, în toate împrejurãrile, la acelaşi tratament cu privire la:

a.

drepturile şi pretenţiile dobîndite de ea în virtutea cesiunii; şi

b.

orice plata primitã ca urmare a acelor drepturi şi pretenţii,

pe care partea garantatã este indreptatita sa le primeascã în virtutea acestui acord, cu privire la investiţiile respective şi veniturile aferente.

3.

Orice plati primite în moneda neconvertibila de cãtre prima parte contractantã, ca urmare a drepturilor şi pretenţiilor dobîndite, vor fi la dispoziţia primei pãrţi contractante, cu scopul de a acoperi orice cheltuieli fãcute pe teritoriul celei de-a doua pãrţi contractante.

ARTICOLUL 10

Aplicarea altor reguli

Dacã prevederile legale ale unei pãrţi contractante sau obligaţiile rezultate din dreptul internaţional, existente în prezent sau stabilite ulterior între pãrţile contractante, în plus fata de prezentul acord, conţin reguli, fie generale sau specifice, care sa indreptateasca investiţiile naţionalilor sau societãţilor celeilalte pãrţi contractante la un tratament mai favorabil decît cel prevãzut în prezentul acord, aceste reguli, în mãsura în care sînt mai favorabile, vor prevala asupra acestui acord.

ARTICOLUL 11

Domeniul de aplicare

1.

Prezentul acord se va aplica investiţiilor de pe teritoriul unei pãrţi contractante, efectuate în conformitate cu legile şi reglementãrile sale, de cãtre nationali sau societãţi ai celeilalte pãrţi contractante, fie anterior, fie dupã intrarea în vigoare a acestui acord.

2.

Diferendele apãrute anterior intrãrii în vigoare a acestui acord, referitoare la Acordul dintre cele doua pãrţi contractante privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor de capital, semnat la Londra la 19 martie 1976, pot fi reglementate în conformitate cu procedurile stabilite în art. 7 sau 8 ale acestui acord.

3.

Totuşi acest acord nu se va aplica altor diferende apãrute anterior intrãrii sale în vigoare.

ARTICOLUL 12

Intrarea în vigoare

Fiecare parte contractantã o va notifica pe cealaltã, în scris, cu privire la îndeplinirea formalitãţilor constituţionale cerute pe teritoriul sau pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la 30 de zile de la data ultimei notificãri.

ARTICOLUL 13

Durata şi expirarea

1.

Acest acord va rãmîne în vigoare pentru o perioada de 10 ani. În continuare, va rãmîne în vigoare pînã la expirarea a 12 luni de la data la care oricare parte contractantã a transmis notificarea scrisã de încetare cãtre cealaltã parte contractantã. Totuşi, în legatura cu investiţiile efectuate în timp ce acordul este în vigoare, prevederile sale vor continua sa fie aplicabile cu privire la aceste investiţii, pentru o perioada de 20 de ani de la data încetãrii şi fãrã a prejudicia aplicarea, în continuare, a regulilor generale ale dreptului internaţional.

2.

Acordul dintre pãrţile contractante privind promovarea şi garantarea reciprocã a investiţiilor de capital, semnat la Londra la 19 martie 1976, va expira, sub rezerva prevederilor art. 11, cu începere de la data intrãrii în vigoare a acestui acord.

Drept pentru care, subsemnaţii, pe deplin autorizaţi de cãtre guvernele respective, au semnat acest acord.

Încheiat în doua exemplare, la Londra, în ziua de 13 iulie 1995, în limbile engleza şi romana, ambele texte fiind egal autentice.

Subsequent citations of this document as a whole:
Subsequent citations of this excerpt:
Click on the text to select an element Click elsewhere to unselect an element
Select a key word :
1 /

Instantly access the most relevant case law, treaties and doctrine.

Start your Free Trial

Already registered ?