Acordul între Guvernul României și Guvernul Canadei pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor

Guvernul României și Guvernul Canadei, denumite în cele ce urmează părți contractante,

recunoscând că promovarea și protejarea investițiilor investitorilor unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante vor fi favorabile stimulării inițiativei în afaceri și dezvoltării cooperării economice dintre ele,

au convenit cele ce urmează:

ARTICOLUL I

Definiții

În sensul acestui acord:

a.

informație confidențială desemnează informația confidențială de afaceri și informația care este privilegiată ori protejată de divulgare în alt mod;

b.

întreprindere desemnează:

i.

orice entitate constituită sau organizată în conformitate cu legea aplicabilă, indiferent dacă este cu scop profitabil sau nonprofitabil, proprietate particulară sau de stat, inclusiv orice corporație, trust, parteneriat, drept de proprietate exclusivă, societate mixtă sau altă asociație; și

ii.

o sucursală a unei astfel de entități;

c.

măsură existentă desemnează o măsură existentă la data la care acest acord intră în vigoare;

d.

serviciu financiar înseamnă un serviciu de natură financiară, inclusiv asigurarea, și un serviciu accesoriu sau auxiliar unui serviciu de natură financiară;

e.

instituție financiară desemnează orice intermediar financiar sau altă întreprindere care este autorizată să facă afaceri și este reglementată ori condusă ca o instituție financiară în conformitate cu legea părții contractante pe teritoriul căreia este situată;

f.

drepturi de proprietate intelectuală înseamnă dreptul de autor și drepturile conexe, drepturi la mărci de comerț, drepturi la brevete, drepturi la topografii de semiconductori cu circuite integrate, drepturi la secrete comerciale, drepturi ale amelioratorilor de soiuri de plante, drepturi la indicații geografice și drepturi de desen industrial;

g.

investiție desemnează orice fel de activ deținut sau controlat, direct ori indirect, printr-un investitor al unui stat terț, de către un investitor al unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante, în conformitate cu legile acesteia din urmă, și include în special, dar nu exclusiv:

i.

drepturi de proprietate asupra bunurilor mobile și imobile și orice drepturi asociate, cum sunt ipoteci, drepturi de retenție sau gajuri;

ii.

acțiuni, părți sociale, obligațiuni și titluri de creanță sau orice altă formă de participare la o societate, întreprindere de afaceri sau societate mixtă;

iii.

sume de bani, drepturi de creanță și drepturi privind prestații pe bază contractuală, având o valoare financiară;

iv.

fond comercial;

v.

drepturi de proprietate intelectuală;

vi.

drepturi, acordate prin lege sau prin contract, de a întreprinde orice activitate economică și comercială, inclusiv orice drepturi de prospectare, cultivare, extracție sau exploatare a resurselor naturale,

dar nu desemnează bunuri imobiliare sau altele, corporale ori necorporale, care nu sunt dobândite în vederea sau utilizate cu scopul unui profit economic ori cu alte scopuri de afacere. Orice modificare în forma unei investiții nu va afecta caracterul său de investiție;

h.

investitor înseamnă:

în ceea ce privește Canada:

i.

orice persoană fizică care posedă cetățenia canadiană sau este rezidentă permanentă în Canada în conformitate cu legile sale; sau

ii.

orice întreprindere înregistrată sau constituită în mod corespunzător în conformitate cu legile aplicabile în Canada,

care face o investiție pe teritoriul României; și

în ceea ce privește România:

i.

orice persoană fizică care, în conformitate cu legislația română, este considerată a fi cetățeanul său și care nu posedă cetățenia Canadei; sau

ii.

orice persoană juridică, incluzând orice societate comercială, corporație, asociație de afaceri sau altă organizație, care este constituită ori altfel organizată, în mod corespunzător, în conformitate cu legislația română și care își are sediul, precum și activitățile economice efective pe teritoriul României,

care efectuează o investiție pe teritoriul Canadei;

i.

măsură include orice lege, reglementare, procedură, cerință sau practică;

j.

entitate publică desemnează o bancă centrală sau o autoritate monetară a unei părți contractante ori a unei uniuni monetare al cărei membru este, sau al unei instituții financiare deținute ori controlate de către o parte contractantă;

k.

venituri desemnează toate sumele produse de o investiție și include în special, dar nu exclusiv, profituri, dobânzi, câștiguri de capital, dividende, redevențe, onorarii sau alte venituri curente, indiferent de forma în care sunt plătite veniturile;

l.

întreprindere de stat înseamnă o întreprindere care este proprietate de stat sau care, prin participarea la capital, este controlată de guvern;

m.

teritoriu desemnează:

în ceea ce privește România, teritoriul României, inclusiv marea teritorială și zona economică exclusivă asupra cărora România își exercită, în conformitate cu legislația internă și cu dreptul internațional, suveranitatea, drepturi suverane și de jurisdicție;

în ceea ce privește Canada, teritoriul Canadei, precum și acele zone maritime, inclusiv solul și subsolul adiacente limitei exterioare a mării teritoriale, asupra cărora Canada exercită, conform dreptului internațional, drepturi suverane în scopul explorării și exploatării resurselor naturale ale acestor zone.

ARTICOLUL II

Înființarea, dobândirea și protejarea investiției1

1.

Fiecare parte contractantă va încuraja crearea condițiilor favorabile pentru investitorii celeilalte părți contractante pentru efectuarea investițiilor pe teritoriul său.

2.
a.

Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părți contractante un tratament în conformitate cu dreptul internațional cutumiar privind standardul minim de tratament al străinilor, inclusiv tratamentul just și echitabil și deplina protecție și securitate.

b.

Noțiunile de tratament just și echitabil și deplina protecție și securitate prevăzute la lit. a) nu necesită un tratament suplimentar celui sau dincolo de acela care este cerut de dreptul internațional cutumiar privind standardul minim de tratament al străinilor.

c.

Determinarea faptului că a existat o încălcare a unei alte prevederi a acestui acord sau a unui acord internațional separat nu stabilește faptul că a existat o încălcare a acestui alineat.

3.

Fiecare parte contractantă va permite înființarea unei noi întreprinderi de afaceri sau dobândirea unei întreprinderi de afaceri existente ori a unei părți dintr-o astfel de întreprindere de către investitori sau potențiali investitori ai celeilalte părți contractante pe o bază nu mai puțin favorabilă decât cea care permite, în situații asemănătoare, o astfel de înființare ori dobândire de către:

a.

investitorii sau potențialii săi investitori interni; sau

b.

investitori sau potențiali investitori ai unui stat terț.

4.
a.

Hotărârile oricărei părți contractante, potrivit măsurilor care nu sunt în contradicție cu acest acord, de a permite sau nu o dobândire nu se vor supune prevederilor art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) sau XV (Diferende între părțile contractante) ale acestui acord.

b.

Hotărârile oricărei părți contractante de a nu permite înființarea unei noi întreprinderi de afaceri sau dobândirea unei întreprinderi de afaceri existente ori a unei părți dintr-o astfel de întreprindere de către investitori sau potențiali investitori, în conformitate cu legile și reglementările sale, nu se vor supune prevederilor art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) al acestui acord.

5.

Părțile contractante recunosc că este neadecvată încurajarea investițiilor prin relaxarea măsurilor interne privind sănătatea, siguranța sau protecția mediului. Pe cale de consecință, o parte contractantă nu va renunța sau deroga în alt mod ori nu se va oferi să renunțe sau să deroge în alt mod la/de la astfel de măsuri ca o încurajare pentru înființarea, dobândirea, extinderea sau reținerea pe teritoriul său a investiției unui investitor. Dacă o parte contractantă consideră că cealaltă parte contractantă a oferit o astfel de încurajare, ea poate solicita consultări cu cealaltă parte contractantă, cele două părți contractante urmând a se consulta în scopul evitării oricărei astfel de încurajări.

ARTICOLUL III

Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare

1.

Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situații asemănătoare, investițiilor sau veniturilor investitorilor oricărui stat terț.

2.

Fiecare parte contractantă va acorda investitorilor celeilalte părți contractante, cu privire la managementul, utilizarea, posesia sau înstrăinarea investițiilor ori a veniturilor lor, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situații asemănătoare, investitorilor unui stat terț.

3.

Fiecare parte contractantă va acorda investițiilor sau veniturilor investitorilor celeilalte părți contractante un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă, în situații asemănătoare, investițiilor ori veniturilor propriilor investitori în ceea ce privește extinderea, managementul, administrarea, exploatarea și vânzarea sau înstrăinarea investițiilor.

ARTICOLUL IV

Excepții

Alin. 3 al art. II (Înființarea, dobândirea și protejarea investiției), art. III (Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare) și alin. 1 și 2 ale art. V (Alte măsuri) nu se aplică:

iI.

la orice măsuri existente neconforme, menținute în cadrul teritoriului unei părți contractante. În această privință și pentru o siguranță ulterioară, este recunoscut că persoanele fizice care nu au cetățenia română, precum și persoanele juridice care nu au naționalitate română și sediul în România pot dobândi în proprietate terenuri prin acte întocmite între vii, cu rezerva îndeplinirii condițiilor prevăzute în ~Constituție~ și în legislația internă în vigoare a României; și

ii.

la orice măsură menținută sau adoptată după data intrării în vigoare a acestui acord, care, în momentul vânzării ori al altei înstrăinări a capitalurilor de stat sau a activelor dintr-o întreprindere de stat existentă ori o entitate guvernamentală existentă interzice sau impune restricții referitoare la dreptul de proprietate asupra capitalurilor ori activelor sau impune condiții privind naționalitatea personalului de conducere ori a membrilor consiliului director;

b.

la continuarea sau reluarea promptă a oricărei măsuri neconforme la care se face referire la lit. a);

c.

la un amendament la orice măsură neconformă la care se face referire la lit. a), în măsura în care amendamentul nu diminuează cu aceste obligații conformitatea măsurii, în forma în care există imediat înainte de amendament;

d.

la dreptul fiecărei părți contractante de a face sau de a menține excepții în cadrul sectoarelor sau problemelor enumerate în anexa A la acest acord.

2.

Prevederile referitoare la tratamentul național și tratamentul națiunii celei mai favorizate din acest acord nu se vor aplica avantajelor acordate de către o parte contractantă ca urmare a obligațiilor de membru al unei uniuni vamale, economice sau monetare, piețe comune ori zone de comerț liber.

3.

Părțile contractante înțeleg obligațiile unei părți contractante, în calitate de membru al unei uniuni vamale, economice sau monetare, piețe comune ori zone de comerț liber, de a include obligațiile rezultate dintr-un acord internațional sau dintr-o înțelegere pe bază de reciprocitate a respectivei uniuni vamale, economice sau monetare, piețe comune sau zone de comerț liber.

4.

Alin. 3 lit. b) al art. II (Înființarea, dobândirea și protejarea investiției) și alin. 1 și 2 ale art. III (Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare) nu se aplică tratamentului acordat de o parte contractantă potrivit oricărui acord bilateral sau multilateral, existent ori viitor, cu privire la:

a.

aviație;

b.

piscicultură;

c.

probleme maritime, inclusiv operațiuni de salvare a unei nave; sau

d.

servicii financiare.

ARTICOLUL V

Alte măsuri

a.

O parte contractantă nu poate pretinde ca o întreprindere a acelei părți contractante, care este o investiție în baza acestui acord, să numească în funcțiile cele mai înalte de conducere persoane de o anumită naționalitate.

b.

O parte contractantă poate pretinde, în conformitate cu legile și reglementările sale, ca o majoritate a consiliului director sau orice comitet al acestuia al unei întreprinderi care este o investiție în baza acestui acord să fie de o anumită naționalitate sau rezident pe teritoriul părții contractante, cu condiția ca această cerință să nu împiedice în mod substanțial capacitatea investitorului de a exercita controlul asupra investiției sale.

2.

Nicio parte contractantă nu poate impune vreuna dintre următoarele condiții în legătură cu permisiunea de înființare sau de dobândire a unei investiții ori nu poate aplica vreuna dintre următoarele măsuri în legătură cu reglementarea ulterioară a acelei investiții:

a.

de a exporta un anumit nivel sau procent de mărfuri;

b.

de a realiza un anumit nivel sau procent de produs intern;

c.

de a cumpăra, folosi ori acorda prioritate bunurilor produse sau serviciilor asigurate pe teritoriul său ori de a cumpăra bunuri sau servicii de la persoane de pe teritoriul său;

d.

de a raporta în orice fel volumul sau valoarea importurilor la volumul sau valoarea exporturilor ori la suma încasărilor valutare asociate unei astfel de investiții; sau

e.

de a transfera tehnologie, un proces de producție sau alte cunoștințe brevetate către o persoană de pe teritoriul său și neafiliată celui care efectuează transferul, cu excepția cazului în care pretenția este impusă ori angajamentul sau sarcina este dispus/dispusă de către o instanță judecătorească, un tribunal administrativ sau o autoritate privind concurența, fie pentru repararea unei pretinse încălcări a legilor relative la concurență, fie pentru acționarea într-o manieră care nu este incompatibilă cu celelalte prevederi ale acestui acord.

3.

Prevederile alin. 2 nu vor fi interpretate în sensul de a interzice României să adopte sau să mențină criteriile de performanță necesare pentru a respecta obligațiile ce revin României în calitate de membru al Uniunii Europene, în conformitate cu măsurile adoptate sau menținute de Uniunea Europeană, referitoare la producția, prelucrarea și comercializarea produselor agricole și a produselor agricole procesate.

4.

Interzicerea adoptării de măsuri privind criteriile de performanță, prevăzută la alin. 2, nu va fi extinsă asupra condițiilor de primire sau de continuare a primirii unui avantaj, cum ar fi orice avantaj rezultat din înființarea unei organizații de piață pentru produsele agricole și din efectele acesteia de stabilizare a pieței.

5.

Sub rezerva legilor, reglementărilor și politicilor sale referitoare la intrarea străinilor, fiecare parte contractantă va permite intrarea temporară a cetățenilor celeilalte părți contractante, angajați de către o întreprindere, care caută să ofere servicii acelei întreprinderi ori unei sucursale sau filiale a acesteia, în calitate managerială ori executivă.

ARTICOLUL VI

Excepții diverse

a.

În ceea ce privește drepturile de proprietate intelectuală, o parte contractantă poate deroga de la prevederile art. III (Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare) într-un mod care să fie compatibil cu Actul final cuprinzând rezultatele Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale, adoptat la Marrakesh la 15 aprilie 1994.

b.

Prevederile art. VIII (Exproprierea) nu se aplică la eliberarea licențelor obligatorii acordate cu privire la drepturile de proprietate intelectuală sau la revocarea, limitarea ori crearea de drepturi de proprietate intelectuală, în măsura în care această eliberare, revocare, limitare sau creare este în concordanță cu Actul final cuprinzând rezultatele Rundei Uruguay privind negocierile comerciale multilaterale.

2.

Prevederile art. II (Înființarea, dobândirea și protejarea investiției) și ale art. III (Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare) și alin. 1, 2 și 5 ale art. V (Alte măsuri) ale acestui acord nu se aplică:

a.

la achizițiile guvernului sau ale întreprinderilor de stat;

b.

la subvențiile sau alocațiile asigurate de un guvern ori o întreprindere de stat, inclusiv împrumuturi, garanții și asigurări guvernamentale;

c.

la orice măsură care nu recunoaște investitorilor celeilalte părți contractante și investițiilor lor orice drepturi sau preferințe acordate populației aborigene a Canadei; sau

d.

la orice program extern, prezent sau viitor, de sprijinire a promovării dezvoltării economice, fie bazat pe un acord bilateral, fie potrivit unui aranjament sau acord multilateral, cum ar fi Aranjamentul OCDE privind creditele de export sprijinite oficial.

3.

Investițiile în industriile culturale sunt exceptate de la prevederile acestui acord. Industrii culturale desemnează persoanele fizice sau întreprinderile angajate în oricare dintre următoarele activități:

a.

publicarea, distribuirea sau vânzarea de cărți, reviste, periodice ori ziare tipărite sau scrise la mașină în formă lizibilă dar neincluzând numai activitatea de tipărire ori zețărie a celor mai sus menționate; 

b.

producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea filmelor ori a înregistrărilor video;

c.

producerea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea de înregistrări muzicale audio ori video;

d.

publicarea, distribuirea, vânzarea sau prezentarea de muzică, tipărită ori scrisă la mașină în formă lizibilă; sau

e.

radiocomunicații în care transmisiunile sunt destinate recepționării directe de către publicul larg și toate activitățile de transmisie prin radio, televiziune sau cablu, precum și toate serviciile de programe prin satelit și rețele de transmisiuni.

ARTICOLUL VII

Despăgubirea pentru pierderi

Investitorilor unei părți contractante care au suferit pierderi deoarece investițiile sau veniturile lor de pe teritoriul celeilalte părți contractante au fost afectate de un conflict armat, o stare națională de urgență ori o calamitate naturală pe acel teritoriu li se va acorda de către această din urmă parte contractantă, în ceea ce privește restituirea, indemnizația, despăgubirea sau altă reglementare, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel pe care îl acordă propriilor investitori ori investitorilor oricărui stat terț.

ARTICOLUL VIII

Exproprierea2

1.

Investițiile sau veniturile investitorilor oricărei părți contractante nu vor fi naționalizate, expropriate sau supuse unor măsuri având un efect echivalent naționalizării sau exproprierii (denumite în cele ce urmează expropriere) pe teritoriul celeilalte părți contractante, decât dacă măsurile sunt luate în interes public, în conformitate cu procedura legală, într-o manieră nediscriminatorie și în schimbul unei despăgubiri prompte, adecvate și efective. Această despăgubire va fi bazată pe valoarea reală a investiției sau veniturilor expropriate, imediat înaintea exproprierii sau în momentul în care exproprierea propusă a devenit cunoscută public, oricare dintre situații survine prima, va fi plătibilă de la data exproprierii la o rată comercială normală a dobânzii, va fi plătită fără întârziere și va fi efectiv realizabilă și liber transferabilă.

2.

Investitorul afectat va avea dreptul, conform legislației părții contractante care face exproprierea, la o examinare promptă, de către o autoritate judecătorească sau o altă autoritate independentă a acelei părți contractante, a cazului și a evaluării investiției ori veniturilor sale în conformitate cu principiile expuse în acest articol.

ARTICOLUL IX

Transferul fondurilor

1.

Fiecare parte contractantă va garanta unui investitor al celeilalte părți contractante transferul fără restricții al investițiilor și veniturilor. Fără a limita considerația cu caracter general de mai sus, fiecare parte contractantă va garanta, de asemenea, investitorului transferul fără restricții al:

a.

fondurilor pentru rambursarea împrumuturilor legate de o investiție;

b.

sumelor provenind din lichidarea totală sau parțială a unei investiții;

c.

salariilor și altor remunerații ale unui cetățean al celeilalte părți contractante căruia i s-a permis să lucreze, în legătură cu o investiție, pe teritoriul celeilalte părți contractante; și

d.

oricărei despăgubiri datorate unui investitor în virtutea art. VII (Despăgubirea pentru pierderi) sau VIII (Exproprierea) ale prezentului acord.

2.

Transferurile se vor efectua fără întârziere în valuta convertibilă în care a fost investit inițial capitalul sau în orice altă valută convertibilă convenită de investitor și partea contractantă implicată. Dacă nu s-a stabilit altfel cu investitorul, transferurile se vor efectua la cursul de schimb în vigoare la data transferului.

3.

Fără a încălca prevederile alin. 1 și 2, o parte contractantă poate împiedica un transfer prin aplicarea echitabilă, nediscriminatorie și de bună-credință a legilor sale referitoare la:

a.

bancrută, insolvabilitate sau protejarea drepturilor creditorilor;

b.

emisiunea, comercializarea sau tranzacționarea titlurilor de valoare;

c.

infracțiuni penale;

d.

raportări de transferuri ale valutei sau altor instrumente monetare; sau

e.

executarea hotărârilor date în cadrul procedurilor adjudecatorii.

4.

Nicio parte contractantă nu poate cere investitorilor săi să transfere sau nu îi poate penaliza pe investitorii săi pentru neefectuarea transferului veniturilor atribuibile investițiilor de pe teritoriul celeilalte părți contractante.

5.

Alin. 4 nu va fi interpretat în sensul de a împiedica o parte contractantă să impună orice măsură prin aplicarea echitabilă, nediscriminatorie și de bună-credință a legilor sale referitoare la problemele expuse în alin. 3 lit. a)-e).

6.

Fără a ține seama de alin. 1, o parte contractantă poate restricționa transferurile veniturilor în natură în circumstanțele în care aceasta ar putea restricționa în alt mod astfel de transferuri conform Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului (denumit în cele ce urmează Acordul OMC) și așa cum este prevăzut la alin. 3.

ARTICOLUL X

Subrogarea

1.

Dacă o parte contractantă sau orice agenție a acesteia face plăți către oricare dintre investitorii săi pe baza unei garanții sau a unui contract de asigurare pe care l-a încheiat în legătură cu o investiție, cealaltă parte contractantă va recunoaște valabilitatea subrogării în favoarea acestei părți contractante sau agenții a acesteia pentru orice drept ori titlu deținut de către investitor.

2.

O parte contractantă sau orice agenție a acesteia, care este subrogată în drepturile unui investitor în conformitate cu alin. 1 al acestui articol, va fi îndreptățită, în toate cazurile, la aceleași drepturi ca și investitorul cu privire la investiția respectivă și veniturile conexe. Aceste drepturi pot fi exercitate de către partea contractantă sau orice agenție a acesteia ori de către investitor dacă partea contractantă sau orice agenție a acesteia îl autorizează în acest sens.

ARTICOLUL XI

Investiția în servicii financiare

1.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată ca împiedicând o parte contractantă de la adoptarea sau menținerea unor măsuri rezonabile din rațiuni prudențiale, cum ar fi:

a.

protejarea investitorilor, deponenților, participanților pe piața financiară, deținătorilor de polițe de asigurare, solicitanților în baza unei polițe sau persoanelor cărora le este datorată o obligație fiduciară de către o instituție financiară;

b.

menținerea siguranței, solidității, integrității sau responsabilității financiare a instituțiilor financiare; și

c.

asigurarea integrității și stabilității sistemului financiar al unei părți contractante.

2.

Fără a încălca prevederile alin. 1, 2 și 4 ale art. IX (Transferul fondurilor) și fără a limita aplicabilitatea alin. 3 al art. IX (Transferul fondurilor), o parte contractantă poate împiedica sau limita transferurile efectuate de o instituție financiară către ori în beneficiul unei filiale sau persoane asociate la o astfel de instituție ori deponent, prin aplicarea echitabilă, nediscriminatorie și de bună-credință a măsurilor referitoare la menținerea siguranței, solidității, integrității sau responsabilității financiare a instituțiilor financiare.

a.

În cazul în care un investitor supune arbitrajului o plângere în baza art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) și partea contractantă în diferend invocă alin. 1 sau 2 de mai sus, tribunalul constituit conform art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) va cere, la solicitarea acelei părți contractante, un raport scris de la părțile contractante, din care să reiasă dacă și în ce măsură alineatele respective constituie o apărare întemeiată la plângerea investitorului. Tribunalul nu va acționa înainte de primirea unui raport în baza acestui alineat.

b.

Potrivit cererii primite în conformitate cu alin. 3 lit. a), părțile contractante vor proceda, în conformitate cu art. XV (Diferende între părțile contractante), la pregătirea unui raport scris, fie pe baza acordului ulterior consultărilor, fie prin intermediul completului de arbitraj. Consultările se vor ține între autoritățile serviciilor financiare ale părților contractante. Raportul va fi transmis tribunalului și va fi obligatoriu pentru tribunal.

c.

În cazul în care, în termen de 70 de zile de la trimiterea la tribunal, nu s-a făcut nicio cerere de constituire a completului de arbitraj conform alin. 3 lit. b) și niciun raport nu a fost primit de către tribunal, tribunalul va decide asupra cauzei.

4.

Completele de judecată pentru diferende în cauze prudențiale și alte probleme financiare vor fi în posesia expertizei necesare cu privire la serviciul financiar specific în diferend.

5.

Alin. 3 lit. b) al art. II (Înființarea, dobândirea și protejarea investiției) nu se aplică cu privire la serviciile financiare.

2.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va afecta drepturile și obligațiile părților contractante în baza oricărei convenții privind fiscalitatea. În eventualitatea în care există vreo neconcordanță între prevederile acestui acord și o astfel de convenție, prevederile acelei convenții se aplică neconcordanței respective.

3.

Sub rezerva alin. 2, o plângere a unui investitor, referitoare la faptul că o măsură fiscală a unei părți contractante reprezintă o încălcare a unei înțelegeri între autoritățile guvernamentale centrale ale unei părți contractante și investitor cu privire la o investiție, va fi considerată ca o plângere pentru încălcarea acestui acord, cu excepția cazului în care autoritățile fiscale ale părților contractante hotărăsc de comun acord, nu mai târziu de 6 luni de la notificarea referitoare la plângerea investitorului, că măsura nu contravine unei astfel de înțelegeri.

4.

Art. VIII (Exproprierea) se poate aplica unei măsuri fiscale în afară de cazul în care autoritățile fiscale ale părților contractante hotărăsc, de comun acord, nu mai târziu de 6 luni de la notificarea făcută de către investitorul care contestă o măsură fiscală, că măsura nu reprezintă o expropriere.

5.

Dacă autoritățile fiscale ale părților contractante nu reușesc să ia de comun acord hotărârile specificate la alin. 3 și 4, în termen de 6 luni de la efectuarea notificării, investitorul poate supune plângerea sa spre soluționare conform art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă).

1.

Orice diferend între o parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante, referitor la plângerea investitorului că o măsură adoptată sau neadoptată de către prima parte contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord și că investitorul a suferit pierderi ori pagube datorate sau decurgând din această încălcare, va fi soluționat, pe cât posibil, pe cale amiabilă.

2.

Dacă un diferend nu se poate soluționa pe cale amiabilă în termen de 6 luni de la data la care a fost deschis, acesta poate fi supus arbitrajului de către investitor, conform alin. 4, În sensul acestui alineat, un diferend se consideră a fi deschis atunci când investitorul unei părți contractante a transmis o notificare scrisă celeilalte părți contractante prin care pretinde că o măsură adoptată sau neadoptată de către cea din urmă parte contractantă reprezintă o încălcare a acestui acord și că investitorul a suferit pierderi ori pagube datorate sau care decurg din această încălcare. S-a convenit ca, potrivit prevederilor acestui articol, părțile contractante să încurajeze investitorii să folosească instanțele judecătorești și tribunalele interne pentru soluționarea diferendelor.

3.

Un investitor poate supune diferendul, așa cum se face referire la alin. 1, arbitrajului, în conformitate cu alin. 4 numai dacă:

a.

investitorul a consimțit în scris la aceasta;

b.

investitorul a renunțat la dreptul său de a iniția sau de a continua orice alte proceduri, cu privire la măsura pretinsă a fi o încălcare a acestui acord, înaintea instanțelor judecătorești sau tribunalelor părții contractante respective sau prin orice fel de procedură de soluționare a diferendului;

c.

dacă problema în cauză implică fiscalitatea, condițiile specificate la alin. 5 al art. XII (Măsuri fiscale) au fost îndeplinite; și

d.

nu au trecut mai mult de 3 ani de la data la care investitorul a obținut sau ar fi trebuit să obțină pentru prima oară informații referitoare la pretinsa încălcare și informații că investitorul a suferit pierderi sau pagube.

4.

Diferendul poate fi supus, la alegerea investitorului interesat, arbitrajului la:

a.

Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (ICSID) constituit conform ~Convenției~ pentru reglementarea diferendelor relative la investiții între state și persoane ale altor state, adoptată la Washington la 18 martie 1965 (denumită în cele ce urmează Convenția ICSID), cu condiția ca atât partea contractantă aflată în diferend, cât și partea contractantă a investitorului să fie părți ale Convenției ICSID; sau

b.

Regulile privind facilitățile suplimentare pentru administrarea procedurilor de către Secretariatul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții (denumite în cele ce urmează Regulile privind facilitățile suplimentare ale ICSID), cu condiția ca fie partea contractantă în diferend, fie partea contractantă a investitorului, dar nu amândouă, să fie parte a Convenției ICSID; sau

c.

Regulile de arbitraj ale Comisiei Națiunilor Unite pentru Drept Comercial Internațional (UNCITRAL).

5.

Fiecare parte contractantă consimte necondiționat prin aceasta să supună diferendul arbitrajului internațional în conformitate cu prevederile acestui articol.

6.
a.

Consimțământul dat conform alin. 5, împreună fie cu consimțământul dat conform alin. 3, fie cu consimțământul dat conform alin. 12, va satisface cerințele pentru:

i.

consimțământul scris al părților în diferend, în sensul cap. II (Jurisdicția Centrului) al Convenției ICSID și în sensul Regulilor privind facilitățile suplimentare ICSID; și

ii.

un acord în scris în sensul art. II al ~Convenției~ Națiunilor Unite pentru recunoașterea și executarea sentințelor arbitrale străine, adoptată la New York la 10 iunie 1958 (denumită în cele ce urmează Convenția de la New York).

b.

Orice arbitraj, conform acestui articol, se va ține într-un stat care este parte a Convenției de la New York, iar plângerile supuse arbitrajului vor fi considerate ca decurgând dintr-o relație sau tranzacție comercială în sensul art. I al acestei convenții.

7.

Un tribunal constituit pe baza acestui articol va decide asupra problemelor în diferend în conformitate cu acest acord și cu regulile aplicabile ale dreptului internațional.

9.

Un tribunal poate acorda, separat sau în asociere, numai:

a.

compensații pecuniare și orice dobândă aferentă;

b.

restituirea proprietății, caz în care hotărârea va prevedea ca partea contractantă în diferend să poată plăti compensații pecuniare și orice dobândă aferentă în locul restituirii.

Un tribunal poate, de asemenea, hotărî asupra cheltuielilor în conformitate cu regulile de arbitraj aplicabile.

10.

O hotărâre de arbitraj va fi definitivă și obligatorie și va fi executorie pe teritoriul fiecăreia dintre părțile contractante.

11.

Orice proceduri bazate pe acest articol nu vor prejudicia drepturile părților contractante conform art. XIV (Consultări și schimburi de informații) și art. XV (Diferende între părțile contractante).

12.
a.

O plângere asupra faptului că o parte contractantă încalcă acest acord și că o întreprindere care este persoană juridică înregistrată sau corect constituită, în conformitate cu legile în vigoare ale acelei părți contractante, a suferit pierderi sau pagube datorate ori decurgând din această încălcare, poate fi făcută de către un investitor al celeilalte părți contractante care acționează în interesul unei întreprinderi pe care investitorul o deține sau o controlează direct ori indirect. În acest caz:

i.

va fi dată o hotărâre arbitrală întreprinderii afectate;

ii.

va fi cerut consimțământul pentru arbitraj atât al investitorului, cât și al întreprinderii;

iii.

atât investitorul, cât și întreprinderea trebuie să renunțe la orice drept de inițiere sau continuare a oricăror proceduri, cu privire la măsura presupusă a fi o încălcare a acestui acord, în fața instanțelor judecătorești ori tribunalelor părții contractante respective sau prin orice fel de procedură de soluționare a diferendului; și

iv.

investitorul nu poate face plângere dacă au trecut mai mult de 3 ani de la data la care întreprinderea a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască pentru prima oară informații referitoare la pretinsa încălcare și informații că a suferit pierderi sau pagube.

b.

Fără a încălca prevederile alin. 12 lit. a), atunci când o parte contractantă în diferend privează un investitor aflat în diferend de controlul unei întreprinderi nu vor fi cerute următoarele:

i.

consimțământul pentru arbitraj al întreprinderii conform alin. 12 lit. a) pct. (ii); și

ii.

renunțarea de către întreprindere conform alin. 12 lit. a) pct. (iii).

13.

Cu privire la:

a.

instituțiile financiare ale unei părți contractante; și

b.

investitorii unei părți contractante și investițiile acestora în instituții financiare, pe teritoriul celeilalte părți contractante,

art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) se aplică numai în ceea ce privește plângerile că cealaltă parte contractantă a încălcat o obligație decurgând din art. VIII (Exproprierea), art. IX (Transferul fondurilor) sau alin. 1 și 2 ale art. XVIII (Prevederi finale și intrarea în vigoare).

ARTICOLUL XIV

Consultări și schimburi de informații

1.

Fiecare parte contractantă poate solicita consultări cu privire la interpretarea sau aplicarea acestui acord. Cealaltă parte contractantă va acorda deplină considerație acestei solicitări. Pe baza cererii oricărei părți contractante se vor face schimburi de informații cu privire la măsurile adoptate de cealaltă parte contractantă, care ar putea avea impact asupra noilor investiții, investițiilor sau veniturilor cuprinse în acest acord.

2.

Consultările prevăzute de prezentul articol vor include consultări cu privire la orice demers pe care o parte contractantă îl poate considera necesar pentru a asigura compatibilitatea între acest acord și Tratatul instituind Comunitatea Europeană.

ARTICOLUL XV

Diferende între părțile contractante

1.

Orice diferend între părțile contractante privind interpretarea sau aplicarea acestui acord va fi soluționat, oricând este posibil, pe cale amiabilă prin consultări.

2.

Dacă un diferend nu poate fi soluționat prin consultări, va fi supus, la cererea oricărei părți contractante, unui complet de arbitraj spre soluționare.

3.

Un complet de arbitraj va fi constituit pentru orice diferend. În termen de două luni de la primirea pe căi diplomatice a cererii de arbitraj, fiecare parte contractantă va numi un membru pentru completul de arbitraj. Cei 2 membri vor alege apoi un cetățean al unui stat terț care, cu aprobarea celor două părți contractante, va fi numit președinte al completului de arbitraj. Președintele va fi numit în termen de două luni de la data numirii celorlalți 2 membri ai completului de arbitraj.

4.

Dacă în perioadele menționate la alin. 3 al acestui articol nu au fost făcute numirile necesare, oricare parte contractantă poate, în absența oricărui alt acord, să îl invite pe președintele Curții Internaționale de Justiție să facă numirile necesare. Dacă președintele este cetățean al unei părți contractante sau este altfel împiedicat de la îndeplinirea acelei funcții, vicepreședintele va fi invitat să facă numirile necesare. Dacă vicepreședintele este cetățean al unei părți contractante sau este împiedicat să îndeplinească acea funcție, membrul Curții Internaționale de Justiție care urmează imediat în funcție, care nu este cetățean al unei părți contractante, va fi invitat să facă numirile necesare.

5.

Completul de arbitraj își va stabili propria procedură. Completul de arbitraj își va lua hotărârea cu majoritate de voturi. Această hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părți contractante. Dacă nu s-a convenit altfel, hotărârea completului de arbitraj va fi dată în termen de 6 luni de la numirea președintelui în conformitate cu alin. 3 sau 4 al acestui articol.

6.

Fiecare parte contractantă va suporta cheltuielile propriului membru în completul de arbitraj și cele ale reprezentării sale în procedurile arbitrale; cheltuielile președintelui și celelalte cheltuieli vor fi suportate în mod egal de părțile contractante. Completul arbitral poate, totuși, direct prin hotărârea sa, să dispună ca o proporție mai mare a cheltuielilor să fie suportată de către una dintre cele două părți contractante, iar această hotărâre va fi obligatorie pentru ambele părți contractante.

7.

Părțile contractante vor ajunge, în termen de 60 de zile de la hotărârea completului de arbitraj, la o înțelegere pentru rezolvarea diferendului lor. Această înțelegere va pune în aplicare hotărârea completului de arbitraj. Dacă părțile contractante nu ajung la o înțelegere, partea contractantă care a deschis diferendul va fi îndreptățită la compensație sau la suspendarea beneficiilor în valoare echivalentă cu cele hotărâte de către completul de arbitraj.

ARTICOLUL XVI

Transparența

1.

Părțile contractante vor schimba, în termen de 2 ani de la intrarea în vigoare a acestui acord, scrisori cuprinzând, pe cât posibil, orice măsuri existente neconforme cu obligațiile specificate în alin. 3 al art. II (Înființarea, dobândirea și protejarea investiției), art. III (Tratamentul națiunii celei mai favorizate și tratamentul național după înființare) sau alin.1 și 2 ale art. V (Alte măsuri).

2.

Fiecare parte contractantă va asigura, în măsura posibilităților practice, ca legile, reglementările, procedurile și hotărârile sale administrative de aplicabilitate generală, referitoare la orice problemă cuprinsă în acest acord, să fie publicate prompt sau să fie făcute accesibile astfel încât să permită cunoașterea lor de către persoanele interesate și de cealaltă parte contractantă.

ARTICOLUL XVII

Aplicare și excepții generale

1.

Acest acord se va aplica oricărei investiții efectuate de un investitor al unei părți contractante pe teritoriul celeilalte părți contractante anterior sau după intrarea în vigoare a acestui acord.

2.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată ca împiedicând o parte contractantă de la adoptarea, menținerea sau aplicarea oricăror măsuri conforme cu acest acord pe care le consideră potrivite pentru a se asigura că activitatea investițională de pe teritoriul său este întreprinsă într-o manieră adecvată problematicii mediului înconjurător.

3.

Sub rezerva ca aceste măsuri să nu fie aplicate astfel încât să constituie o discriminare arbitrară sau nejustificată între investiții sau investitori ori o restricție mascată privind comerțul sau investițiile internaționale, nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată ca împiedicând o parte contractantă să adopte sau să aplice măsurile pe care le consideră necesare:

a.

pentru a asigura conformitatea cu legile și reglementările care nu sunt în contradicție cu prevederile acestui acord;

b.

pentru a proteja viața sau sănătatea umană, animală ori vegetală; sau

c.

pentru conservarea resurselor naturale epuizabile, vii sau nonvii.

a.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată ca împiedicând o parte contractantă să adopte sau să mențină măsuri pentru restricționarea transferurilor atunci când partea contractantă întâmpină serioase dificultăți ale balanței de plăți sau există o amenințare în acest sens, iar restricțiile sunt în conformitate cu lit. b).

b.

Măsurile la care se face referire la lit. a) vor fi echitabile, nu arbitrare sau discriminatorii în mod nejustificat, de bună-credință, cu durată limitată și nu se vor prelungi mai mult decât este necesar pentru a remedia situația balanței de plăți. O parte contractantă care impune măsuri conform acestui articol va informa cealaltă parte contractantă în acest sens și va prezenta cât mai curând posibil un program de înlăturare a acestora. Astfel de măsuri vor fi luate în conformitate cu alte obligații internaționale ale părții contractante în cauză, inclusiv cele rezultate din Acordul OMC și Statutul Fondului Monetar Internațional.

5.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va prejudicia măsurile cu aplicare generală, care nu sunt nici arbitrare, nici discriminatorii în mod nejustificat, adoptate de orice entitate publică în vederea realizării politicilor monetare și a altor politici de credit conexe sau a politicilor valutare. Acest alineat nu va afecta obligațiile unei părți contractante care decurg din alin. 2 al art. V (Alte măsuri) sau art. IX (Transferul fondurilor).

6.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată în sensul:

a.

de a impune oricărei părți contractante să furnizeze sau să permită accesul la informații a căror divulgare este considerată de aceasta ca fiind contrară intereselor sale esențiale de securitate;

b.

de a împiedica oricare parte contractantă să întreprindă orice acțiuni pe care le consideră necesare pentru protejarea intereselor sale esențiale de securitate:

i.

în legătură cu traficul de arme, muniție și echipament de război și cu traficul și tranzacțiile similare cu alte bunuri, materiale, servicii și tehnologii derulate direct sau indirect în scopul aprovizionării unei baze militare ori a altui așezământ de securitate;

ii.

luate pe timp de război sau în altă situație de urgență în relațiile internaționale; sau

iii.

în legătură cu implementarea politicilor naționale ori a acordurilor internaționale cu privire la neproliferarea armelor nucleare sau a altor dispozitive cu explozibili nucleari; sau

c.

de a împiedica oricare parte contractantă să ia măsuri conforme cu obligațiile sale care decurg din Carta Națiunilor Unite, pentru menținerea păcii și securității internaționale.

7.

Nicio dispoziție a acestui acord nu va fi interpretată în sensul de a impune unei părți contractante să furnizeze sau să permită accesul la informații a căror divulgare ar obstrucționa aplicarea legii sau ar fi contrară legislației părții contractante privind protejarea informațiilor clasificate, secretului personal sau confidențialității tranzacțiilor financiare și a conturilor clienților individuali ai instituțiilor financiare.

8.

Orice măsură adoptată de o parte contractantă în conformitate cu o decizie adoptată, extinsă sau modificată de către Organizația Mondială a Comerțului în temeiul art. IX: 3 sau IX: 4 ale Acordului OMC va fi, de asemenea, considerată ca fiind în conformitate cu prezentul acord. Un investitor care susține că acționează în temeiul art. XIII (Soluționarea diferendelor între un investitor și partea contractantă gazdă) al acestui acord nu poate pretinde că o astfel de măsură constituie o încălcare a prezentului acord.

ARTICOLUL XVIII

Prevederi finale și intrarea în vigoare

1.

O parte contractantă poate nega avantajele acordului pentru un investitor al celeilalte părți contractante care este o întreprindere a acelei părți contractante, precum și pentru investițiile acestuia, dacă investitori ai unui stat terț dețin sau controlează întreprinderea și dacă partea contractantă care neagă, adoptă ori menține, în legătură cu statul terț, măsuri care interzic tranzacțiile cu respectiva întreprindere sau care ar fi încălcate ori eludate în cazul în care întreprinderii sau investițiilor sale li s-ar fi acordat beneficiile acordului.

2.

Sub rezerva notificării prealabile și a consultării în conformitate cu acordul, o parte contractantă poate nega avantajele acordului pentru un investitor al celeilalte părți contractante care este o întreprindere a acelei părți contractante și pentru investițiile acestuia, dacă investitorii unui stat terț dețin sau controlează întreprinderea și dacă întreprinderea nu desfășoară o activitate economică substanțială pe teritoriul părții contractante sub a cărei legislație a fost constituită.

3.

Toate referirile din acord la măsurile unei părți contractante vor include măsurile aplicabile în conformitate cu legile Uniunii Europene pe teritoriul acelei părți contractante, ca urmare a apartenenței sale la Uniunea Europeană. Referirile la serioase dificultăți ale balanței de plăți sau existența unui pericol iminent al apariției acestora vor include dificultăți serioase ale balanței de plăți sau pericolul apariției acestora în cadrul uniunii economice sau monetare al cărei membru este acea parte contractantă.

4.

Interesele esențiale de securitate ale unei părți contractante pot include interese ce decurg din apartenența acesteia la o uniune vamală, economică sau monetară, piață comună sau zonă de comerț liber.

5.

Părțile contractante convin ca problema stabilirii faptului că o măsură este sau nu conformă cu prezentul acord să fie soluționată în conformitate cu procedurile de reglementare a diferendelor prevăzute de acest acord.

6.

Fiecare parte contractantă va notifica celeilalte în scris cu privire la îndeplinirea procedurilor cerute pe teritoriul său pentru intrarea în vigoare a acestui acord. Acest acord va intra în vigoare la data ultimei dintre cele două notificări. La intrarea în vigoare a prezentului acord, va înceta Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Canadei pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 17 aprilie 1996, cu excepția că urmează a fi aplicate în continuare numai prevederile acestuia referitoare la diferendele dintre oricare parte contractantă și un investitor al celeilalte părți contractante care a fost supus arbitrajului, de către investitor, conform respectivului acord, anterior datei la care intră în vigoare prezentul acord. În mod separat de diferendele menționate, prezentul acord se va aplica oricărui diferend apărut cu cel mult 3 ani înainte de intrarea în vigoare a acestuia.

7.

Acest acord va rămâne în vigoare în afară de cazul în care oricare parte contractantă notifică celeilalte părți contractante, în scris, intenția sa de denunțare a acestuia. Denunțarea acestui acord va deveni efectivă la un an după ce notificarea denunțării a fost primită de către cealaltă parte contractantă. Referitor la investițiile sau angajamentele de investire făcute anterior datei la care denunțarea acestui acord devine efectivă, prevederile art. I-XVII inclusiv ale acestui acord vor rămâne în vigoare pentru o perioadă de 15 ani.

8.

Anexele și notele de subsol fac parte integrantă din acord.

Drept care, subsemnații, pe deplin autorizați de către guvernele respective, au semnat acest acord.

Semnat la București la data de 8 mai 2009, în două exemplare originale, fiecare în limbile română, engleză și franceză, toate textele fiind egal autentice.

Citations postérieures de ce document dans sa totalité :
Citations postérieures de cet extrait :
Cliquez sur le texte pour sélectionner un élément Cliquez ailleurs pour désélectionner un élément
Sélectionner un mot clé :
1 /

Accédez instantanément à la jurisprudence, aux traités et à la doctrine les plus pertinents.

Commencez votre période d'essai

Déjà enregistré ?